top of page

Serghei Rachmaninoff

Trio élégiaque Nr. 2 în re minorOp. 9

I. Moderato

II. Andante 

III. Allegro risoluto

ca. 52:00 min.

***pauză***

 George Enescu


Trio Nr. 1 în sol minor

I. Allegro risoluto

II. Scherzo - Vivace

III. Andante 

IV. Allegro con fuoco

ca. 30:00 min.

Serghei Rachmaninoff (1873 - 1943)

Serghei Rachmaninoff a fost unul dintre ultimii mari romantici și o figură marcantă a muzicii ruse. Născut într-o familie aristocratică, și-a început studiile muzicale la Sankt Petersburg, apoi la Moscova, unde a fost elevul lui Arensky și Zverev. Deși a suferit un eșec răsunător cu prima sa simfonie, a revenit cu Concertul pentru pian nr. 2, care i-a adus consacrarea. După Revoluția Rusă, a părăsit țara definitiv, stabilindu-se în Statele Unite, unde a avut o carieră de succes ca pianist și dirijor. Muzica sa este caracterizată prin melodii ample, armonii bogate, un lirism profund și o tehnică pianistică excepțională.

 

Trio élégiaque Nr. 2 în re minor, Op. 9 (1893) | 52:00 min.

Compus la vârsta de 20 de ani, ca omagiu adus lui Ceaikovski imediat după moartea acestuia, trio-ul reflectă durerea pierderii, dar și admirația profundă pentru mentorul spiritual al tinerei generații ruse. Este o lucrare de mari dimensiuni, scrisă în tradiția romantică, cu o atmosferă funebră și intens emoțională. Tonul grav și introspectiv domină întreaga piesă, iar influența lui Ceaikovski se resimte în construcția tematică și lirismul expresiv.

  •  I. Moderato – Deschidere elegiacă, cu o temă gravă care traversează întreaga mișcare, marcând o atmosferă de lamentație și dramatism.

  •  II. Andante (Quasi variazione) – Secțiune în formă de variațiuni, meditativă și poetică, în care tema este transfigurată printr-o serie de episoade contrastante.

  •  III. Allegro risoluto – Mișcare finală tensionată și tragică, care culminează într-o resemnare profundă, reluând tema funebră într-o formă transfigurată.

                                                                                           

 

George Enescu (1881 - 1955)

George Enescu a fost cel mai important muzician român și o personalitate culturală de prim rang a secolului XX. A fost un copil-minune, compunând prima lucrare la cinci ani și studiind la Conservatorul din Viena, apoi la Paris, unde a fost coleg cu Ravel. Virtuoz al viorii și pianist talentat, Enescu a fost și un compozitor prolific, a cărui muzică îmbină influențele clasice și moderne cu elemente ale folclorului românesc. Printre discipolii săi se numără Yehudi Menuhin, care l-a considerat o influență esențială. Enescu a trăit ultimii ani ai vieții în exil la Paris, refuzând colaborarea cu regimul comunist din România.

 

Trio Nr. 1 în sol minor (1897) | 30:00 min.

Scris la doar 15 ani, în timpul studiilor pariziene, acest trio este o lucrare de tinerețe ce demonstrează remarcabila maturitate muzicală a lui Enescu. Deși influențat de romantismul german și eleganța școlii franceze, compozitorul își afirmă deja personalitatea printr-o construcție solidă, energie ritmică și un lirism profund. Lucrarea anticipează unele dintre caracteristicile limbajului său componistic de mai târziu.

  •  I. Allegro risoluto – Introduce un material tematic contrastant, tratat cu intensitate și echilibru formal.

  •  II. Scherzo – Vivace – Plin de viață, cu ritmuri jucăușe și o secțiune mediană mai lirică, amintește subtil de dansurile populare.

  •  III. Andante – Mișcare lentă și expresivă, cu o atmosferă contemplativă și un lirism sobru.

  •  IV. Finale – Allegro con fuoco – Încheiere impetuoasă, plină de elan și contrast dramatic, ce reunește motive anterioare într-un discurs coerent și vibrant.

Interpretează:

Dan-Iulian Druțac | Constantin Borodin

Marcel Lazăr

© Moldo Crescendo Festival

Powered by us, secured by Wix

  • Instagram
  • Facebook
  • Youtube
  • Patreon

© Moldo Crescendo Festival

Powered by us, secured by Wix

  • Instagram
  • Facebook
  • Youtube
  • Patreon
bottom of page